8 mituri despre metodologiile AGILE

Agile a apărut în 2001, când un grup de programatori cu experienţă au propus acesta metodă ca o reacţie la abordarea „waterfall”, pe care au perceput-o ca lentă şi disfuncţională. Spre deosebire de metoda „waterfall”, Agile încurajează răspunsul rapid şi flexibil la schimbarea nevoilor clientului şi cerinţelor utilizatorului.

Unele comunităţi, atât în sectorul IT, cât şi în alte industrii au îmbrăţişat cu entuziasm această metodă, în dorinţa de a atinge rezultatele vizate mai rapid şi s-au îndepărtat de abordările tradiţionale. Alţii, se opun în mod vehement abordării Agile, considerând că provoacă schimbări care dezechilibrează procesele existente şi adăugă neplăceri suplimentare clientului. Realitatea este, probabil, undeva la mijloc.

Iata câteva mituri asociate cu utilizarea metodologiilor Agile:

Mitul nr. 1: Agile înseamnă zero planificare.
Realitatea: Planificarea în detaliu este la fel de importantă în Agile, ca şi în Waterfall.

Mitul nr. 2: Cu Agile, nu va exista nici o documentaţie de proiect.
Realitatea: În orice efort de dezvoltare a unui proiect, documentaţia funcţionează ca o hartă, ajutând la înţelegerea sistemului şi aliniind obiectivele stakeholderilor. În Agile, spre deosebire de metodologiile clasice, în locul unui document stufos în care se listează toate cerinţele proiectului, managerii de proiect compilează o colecţie de cerinţe ale clientului. Acestea pot fi actualizate în mod activ cu ajutorul software-ului, prioritizate pe parcurs şi utilizate pentru a asigura o vizibilitate în timp real a progresului în dezvoltarea proiectului.

Mitul nr. 3: Agile funcţionează doar în proiectele mici.
Realitatea: Modelul echipei Agile – grupuri mici, inter-departamentale care colaborează în procesul de dezvoltare – se dovedeşte eficient atât în proiecte mici, punctuale, cât şi în eforturile mai ample, cu mai multe faţete de dezvoltare a unor sisteme complexe.

Mitul nr. 4: În Agile e necesar ca stakeholderii şi dezvoltatorii să lucreze într-o singură locaţie
Realitatea: Agile presupune că stakeholderii să se implice activ şi susţinut în efortul de dezvoltare. Ca rezultat, mulţi presupun că membri echipei trebuie să se afle într-o singură locaţie pentru a-şi atinge rezultatele. Cu tehnologia modernă, acest lucru nu mai este valabil. Sistemele de teleconferinţă, instrumentele de „screen sharing” pot funcţiona la fel de bine pentru a asigura comunicarea şi colaborarea în timp real, chiar şi de la distanţă.

Mitul nr. 5: Cu Agile, produsul final rămâne o necunoscută până se finalizează dezvoltarea lui.
Realitatea: În proiectele waterfall, produsul final e clar definit de la început de cerinţele proiectului. Această abordare este utilă, însă orice schimbare neanticipată poate produce întârzieri costisitoare. În Agile, pe de altă parte, există doar un plan de ansamblu, în fazele iniţiale ale dezvoltării proiectului, iar detaliile sunt rafinate progresiv pe măsură ce sistemul se construieşte.

Mitul nr. 6: Procesele în Agile sunt mai puţin disciplinate şi structurate decât cele din waterfall.
Realitatea: Implementarea proiectului conform Agile presupune mai multă disciplină, întrucât proiectul este condus în mod activ de la planificare la lansare; stakeholderii monitorizează progresul la intervale prestabilite şi oferă feedback în fiecare etapă a proiectului.

Mitul nr. 7: Agile = Scrum
Realitatea: Agile nu este asociat doar cu Scrum, chiar dacă această metodă este cea mai populară printre dezvoltatorii software. Lean programming, Kanban şi alte abordări au adepţii lor, important fiind că utilizatorii să o aleagă pe cea care se potriveşte cel mai bine tipului de proiect pe care îl dezvoltă.

Mitul nr. 8: Agile nu este un panaceu universal
Realitatea: Agile nu este întotdeauna o abordare potrivită în proiectele care nu pot fi sparte în unităţi de lucru mai mici. Se bazează, de asemenea, pe implicarea activă a stakeholderilor şi pe deschiderea lor de a adopta rapid schimbările, ceea ce nu e aplicabil în toate organizaţiile.
— un articol tradus și adaptat după Eric Bristow, director, Deloitte Consulting LLP