Leadership multigenerațional în era AI

Trăim un moment istoric în care două forțe schimbă simultan regulile jocului: inteligența artificială și coexistența, pentru prima dată la scară largă, a patru sau chiar cinci generații în aceeași organizație sau echipă. Acesta a fost punctul de plecare al evenimentului nostru dedicat leadershipului multigenerațional în era AI: o conversație despre cum transformăm diferențele dintre generații din sursă de tensiune în resursă strategică.

Ce este, de fapt, o generație?

Pornind de la cercetările lui Andrei Stupu, cel mai recent colaborator EXEC-EDU, pe tema colaborării integeneraționale, discuția a început cu o clarificare esențială: generațiile nu sunt simple categorii demografice. Nu doar vârsta definește o generație, ci experiențele istorice care modelează mentalități și produc schimbări în atitudini și valori. Se creează un sentiment de apartenență, credințe comune și o interpretare similară a realității.

În România criteriile istorice schimbă radical perspectiva. Comunismul, revoluția din 1989, pandemia, sunt etape care au creat astfel de diferențe intergeneraționale, iar boom-ul demografic de la noi nu coincide cu generația Baby Boomers din SUA (vezi Jason Dorsey – Zconomy).

Mituri despre Gen Z și AI

Gen Z este adesea stigmatizată ca fiind „leneșă”. Dar datele arată o imagine mai complexă.
Se spune, de asemenea, că este o generație cu oportunități fără precedent. Își pot publica CV-ul pe LinkedIn și au access la resurse la care generațiile anterioare nici nu visau. Dar, la nivel global, o majoritate covârșitoare dintre CV-uri sunt analizate de sisteme AI, candidații nu primesc niciun răspuns, sau doar o respingere vagă care nu explică motivul necalificării, iar competiția este uriașă.

David Brooks vorbește despre „cea mai respinsă generație” (de pus link către articolul din NYT prin sublinierea numelui autorului). Deși se concentrează pe contexte specifice, precum rata de respingere la universități de top ca Harvard (din 54.000 de aplicații, 52.050 sunt respinse, adică peste 96%) sau dificultatea de a obține o poziție de intern într-o companie precum Goldman Sachs (din 315.000, 312.300 sunt refuzați, adică peste 99%), Brooks susține că există un trend general care nu satisface nevoile psihologice de apartenență și recunoașterea competenței în cazul noilor generații. În plus, apar fenomene precum ghostingul și respingerea emoțională în situații din viața personală, o completare fenomenelor din spațiul profesional.

Problema nu este doar competiția. Este și singurătatea percepută, deși suntem mai conectați digital ca niciodată. Trăim o pandemie a singurătății, care ne face vulnerabili în fața așa-ziselor “relații semnificative cu AI” (vezi Salas M., Artificial romance).

Astăzi, deși încă vorbim despre generații separate, avem cu toții ceva în comun: suntem, de fapt, unitar, prima generație care se confruntă cu o problemă comună: cum ne raportăm la AI fără să ne pierdem umanitatea? Suntem prima generație din istorie care trebuie să învețe să coexiste cu o inteligență non-umană, indiferent de vârsta pe care o avem.

Inteligența care ne diferențiază de AI

Aici se mută centrul de greutate al leadershipului în era AI: din performanță cognitivă în responsabilitate morală.

Deciziile majore, deși se bazează pe funcții cognitive, devin dificile atunci când sunt analizate implicațiile de ordin moral. Nu avem nevoie doar de expertiză tehnică, ci de expertiză morală. Într-o lume în care tratăm chatboți AI pe post de terapeuți și consilieri existențiali pentru a lua decizii etice, e important să înțelegem cu ce anume interacționăm. Alături de colegii săi de la Harvard, Andrei Stupu a evaluat sensibilitatea morală a mai multor sisteme AI, iar studiul poate fi accesat aici: https://ash.harvard.edu/resources/ethical-moral-intelligence-of-ai/

Una dintre cele mai puternice practici de leadership rămâne simplă: ascultă povestea celuilalt. Întreabă: Care este justificarea pentru această decizie? De ce este important pentru tine? Ce te-a făcut să acționezi așa?

Studiu de caz: Orange România

Ce arată aceste cifre?

Că schimbarea de mentalitate este posibilă atunci când conversația este orientată spre valori și sens, nu pe etichete.

Dincolo de teorii: o alegere morală

Teoria generațiilor riscă să se dizolve într-o lume în care avem un „dușman comun”: pierderea umanității în fața automatizării.

Nu vom câștiga competiția cu AI devenind mai buni la task-uri legate de inteligență așa cum este ea înțeleasă în sens clasic, o vom câștiga devenind mai umani.

Leadershipul multigenerațional în era AI nu este despre a gestiona diferențe de vârstă. Este despre a construi coerență morală într-o lume accelerată tehnologic.

Dacă vrei să înțelegi cum se construiește concret colaborarea intergenerațională într-o lume dominată de AI, te invităm la programele EXEC-EDU dedicate leadershipului și managementului în noul context organizational. Descopră calendarul cursurilor aici.

Vezi mai multe despre cursul Leadership multigenerațional – EXEC-EDU.

Vezi mai multe despre dr. Andrei Stupu – un profesionist care aduce în cursurile pe care le susține o combinație rară între rigoare academică și aplicabilitate practică.