Viitorul muncii, sub lupă. Liderii epocii VUCA

În ultimele 15 luni, am discutat mult cu managerii despre mediul lor de lucru, despre schimbări, preocupări, îngrijorări și speranțe. Interlocutorii mei, în ciuda presiunilor mai mari decât altă dată, și-au făcut timp pentru întâlniri on line și mi s-au părut chiar mai disponibili și mai puțin grăbiți ca înainte de pandemie. Probabil și pentru că acum ajungem instantaneu unii la alții, printr-un simplu click, și ne vedem ca și când am fi la aceeași masă, deși în spațiul real ne aflăm departe unii de alții. Sigur că ne lipsesc strângerile de mână, sau atingerea pe umăr. Dar zâmbetul, privirea caldă și atentă le pot înlocui într-o bună măsură, deocamdată. O parte dintre noi am înțeles că acceptarea cu optimism a realității, bunătatea, comportamentul prietenos, umorul, chiar și taclalele, ne pot apăra de starea de epuizare și de depresie. Or, este esențial să fim într-o stare generală bună, pentru că trăim într-o lume VUCA (volatilă, nesigură, complexă și ambiguă).

În pandemie, realitatea VUCA a devenit mai pregnantă

În prima parte a anului trecut, pentru a păstra în viață oamenii și organizațiile, liderii performanți au luat, rapid și energic, decizii de adaptare la realitatea cu totul nouă, necunoscută și periculoasă. Unele dintre acestea așteptau de mult, la rând, să fie luate. Fuseseră însă amânate, nefiind considerate urgente în vremurile normale. Pandemia a demonstrat însă cât de dăunătoare e inerția, de aceea e de dorit ca agilitatea câștigată să se păstreze. Agilitatea presupune atenție permanentă și aliniere rapidă la schimbările devenite tridimensionale – omniprezente, continue și exponențiale.

După aceste prime măsuri reactive, liderii au regândit modelele de business, au făcut schimbări în stilul de lucru și în relațiile cu oamenii din organizațiile pe care le conduc. Eforturile tuturor au fost importante, îngrijorările pe măsură. Obiceiurile, nevoile, dorințele s-au schimbat, iar schimbările vor continua să se adâncească. Conform unui studiu Best Jobs recent, 52% dintre angajații din Romania consideră că lucrează mai bine singuri, de acasă, decât în echipă. Această tendință se manifestă la nivel internațional. Majoritatea oamenilor s-au obișnuit cu interacțiunile on line, au eficientizat timpul petrecut în întâlniri, au descoperit că în liniște sunt mai productivi. Vor dori să meargă la birou doar ca să se conecteze cu colegii la nevoie și să găsească acolo un spațiu de lucru cald și primitor, cu locuri de discuție, dar și cu altele liniștite, propice concentrării. Un semnal de alarmă legat de însingurarea unora, în munca lor de acasă: poate duce la epuizare, depresie, la reducerea implicării și entuziasmului, la creșterea fluctuației. Munca de la distanță, favorizată de on line, este dăunătoare culturii organizaționale și trebuie tratată atent, prin discuții sincere între lideri și oamenii pe care-i conduc.

În acest moment, ne aflăm într-o perioadă de oarecare revenire, plină însă de incertitudini. Viitorul muncii este sub lupă. Mediul de lucru capătă noi caracteristici: organizațiile care nu se digitalizează nu vor mai fi competitive, tot

mai mulți roboți devin colegii oamenilor. De aceea, au devenit necesare noi competențe, cele mai importante fiind capacitatea de a lua rapid decizii și cea de a inova (studiul din 2020, al Center for the Future of Work). În acest context, se pune întrebarea: ce au de făcut liderii viitorului pentru a le da oamenilor cu care lucrează energia și încrederea necesare pentru a fi agili și inovatori? Cercetările internaționale din ultimele cincisprezece luni demonstrează că acest deziderat poate fi atins doar prin instituirea unei culturi a învățării, ceea ce presupune setarea de standarde înalte de performanță, în paralel cu asigurarea sentimentului de siguranță psihologică.

Abordarea umană a muncii devine esențială în viitor

Presiunile create de pandemie și de caracteristicile epocii VUCA pun la încercare starea de bine a oamenilor, care este esențială pentru productivitate, agilitate, creativitate, așa cum am arătat anterior, De aceea, specialiștii subliniază importanța derulării unor programe de well being, coerente și cuprinzătoare, în companii.

În cadrul studiului Human Capital Trends 2021, realizat în rândul liderilor de Deloitte, la nivel global, 96% dintre respondenți au declarat că se simt responsabili față de starea de bine a oamenilor. Cu toate acestea, conform aceluiași studiu, 79% dintre ei au declarat că nu au integrat programele de well being în organizație, într-un sistem unitar și complet. Într-o discuție recentă cu manageri HR dintr-o companie multinaționala de renume, pre

zentă de mult timp în România, am aflat cu plăcere că denumirea Resurse Umane (Human Resources) a devenit Relații Umane (Human Relations), schimbarea reprezentând nu doar o nouă titulatură, ci reflectarea unei mentalități a empatiei, conectării și colaborării. Dar când am întrebat despre programele de well being din companie, răspunsurile au fost foarte vagi. Conform studiului Reimagine HREmployee, realizat de Gartner în 2020, în organizațiile în care se desfășoară cu succes programe de well being, există cu 17% mai mulți lucrători cu o stare fizică mai bună și cu 23% mai mulți cu o stare psihică mai bună decât în celelalte organizații și, ca urmare, numărul lucrătorilor performanți este cu 21% mai mare.

Ultimul an a demonstrat că flexibilitatea muncii este un factor important al stării de bine. Flexibilitatea se referă la locul și programul de lucru, dar și la norma de muncă. Starea de bine presupune însă și alte lucruri: siguranța, munca interesantă, posibilitatea de dezvoltare și contribuție, bune relații cu colegii și cu șefii. Oamenii doresc să lucreze în companii care promovează valori în armonie cu ale lor, care au scopuri înalte transmise tuturor în mod clar și consecvent, cu o strategie simplă și performantă și care se implică activ în cauze sociale cărora ei le văd sensul. Doresc să aibă relații bune cu colegii și cu managerii și doresc să se simtă inspirați de liderii lor, care să le poată fi modele.

Cum vor arăta liderii viitorului?

Pentru a institui schimbările necesare, este necesar ca liderii să fie curioși, modești, și empatici. Să se informeze care sunt ultimele tendințe; să-și depășească zona de confort și egoul și să renunțe la obiceiuri și cunoștințe vechi, perimate, în favoarea altora noi și potrivite momentului; să experimenteze împreună cu echipele lor și să accepte eșecurile inteligente; să pună întrebări relevante și să accepte că ideile altora pot fi mai bune ca ale lor; să fie empatici. Pe scurt, liderii pot facilita schimbarea stabilind ținte înalte, lucrând în echipă – singurul mod de a face față realităților atât de complexe, fiind exigenți dar acceptând eșecul inteligent, învățând din greșeli și luând-o de la capăt.

Bunătatea, empatia, sinceritatea, încrederea pe care le manifestă liderul contribuie la starea de bine a angajaților, la creșterea siguranței lor psihologice. Discuțiile oneste, în care liderul pune întrebări și ascultă răspunsurile cu atenție sunt o sursă valoroasă de idei inovatoare. Empatia față de traumele și stresul angajaților este importantă.

Responsabilitățile numeroase și complexe îi obligă pe lideri să-și dezvolte propria reziliență și rezistență la stres. În același timp, să-și câștige respectul și simpatia oamenilor cu care lucrează și al societății.

Liderii performanți, simpatizați și respectați sunt cei care transmit mesaje corecte, clare, calde și convingătoare în discursurile lor, care își stăpânesc emoțiile și au prestanță. Ei ascultă și înțeleg opiniile diferite de a le lor, își definitivează punctul de vedere pe care apoi îl păstrează cu consecvență fără a fi inflexibili și trec la acțiune. Sunt împăcați cu faptul că nu pot satisface pe toată lumea și sunt rezistenți la atacuri.

Nu-și ascund vulnerabilitățile, nu se pretind mai buni sau mai știutori decât sunt, ci se dezvoltă permanent pentru a fi cu adevărat la nivelul impresiei pe care doresc să o creeze. Nu le e teamă să fie originali, dar nici nu ezită să-și recunoască greșelile. Această onestitate le atrage simpatia oamenilor.

În concluzie, liderii se află mai mult ca oricând în lumina reflectoarelor și sunt priviți cu speranța că vor conduce spre rezolvarea problemelor. De aceea au nevoie de competență, modestie, empatie, autenticitate, reziliență și un bun management al stresului.

Articol realizat de Dr. Lavinia Rașcă și apărut în Revista Cariere.

Poți consulta articolul original aici.