Mediul economic in 2013, vazut de expertii EXEC-EDU (II)

Care sunt principalele tendinte in afaceri care se prefigureaza la inceput de an 2013 ?
Monica Minoiu, EMBA si Dan Besleaga, PMP, MBA – experti EXEC-EDU – au identificat 3 tendinte cu impact major in mediul economic.

Anul 2013 incepe cu multe promisiuni de afaceri. Companii mici, medii aflate la finalul proceselor de reorganizare sau companii mari deopotriva aflate in fata unor provocari de extindere a afacerii, toate acestea cauta – cel putin la nivel declarativ, solutii inovative pentru a-si creste eficienta in afaceri. Cu toate acestea, nu trebuie sa ne lasam “impresionati” de acest inceput furtunos, apreciaza Monica Minoiu. Sa nu uitam ca anul 2013 se asteapta sa fie unul instabil, în care companiile nu-și vor mai asuma nici un risc. Desi isi bazeaza afacerea pe speranta deprecierii cursului și pe creșteri ponderate ale veniturilor si nu preconizeaza disponibilizari masive, companiile sunt conservatoare in ceea ce prinveste investiile de orice fel chiar si cele referitoare la personal. In general investitiile sunt in declin considerabil in toate industriile, astepand stabilizarea climatului economic. Pe domenii de activitate, conform unei cercetari a Institutului National de Statistica, activitatea din constructii, comert si servicii va inregistra o scadere in primul trimestru din 2013, in acelasi timp, industria prelucratoare, productiva va avea o tendinta de stabilitate relativa. Sectorul de consum poate inregistra usoare cresteri, in conditiile in care se anunta o posibila crestere optimista a PIB-ului cu 2%.In acest sens, ne putem simplu identifica potentialii client pe diferite segmente. Cu toate acestea, ramane insa o provocare cum sa livrezi calitate la preturi extrem de mici pe care le solicita companiile client.

Iata care ar fi principalele 3 tendinte actuale, in opinia lui Dan Besleaga:

1. Aspectul general, asteptat, al parcursului mediului de afaceri romanesc este acela de “follower” al curentului de globalizare si europenizare a pietelor locale, in cazul nostru – mai ales din perspectiva integrarii in lanturile valorice ale multinationalelor Dimensiunea europeana profund economica, data de motoarele economiilor occidentale in special din Germania si Franta, prevesteste incetiniri severe, chiar cu nuante de cresteri negative la nivelul economiilor nationale.
Din experienta personala, a globalizarii serviciilor IT&C, acest lucru va reprezenta in continuare o oportunitate de mutare a locurilor de munca din Occident inspre Romania, fie si in regim de industrie “LOAN”, datorita presiunii actionarilor pe profit. Acest lucru va avea impact direct in contributiile sociale si stabilitatea clasei mijlocii data de cele cateva zeci de mii de specialisti IT&C. Partea goala a paharului, care este mult mai mare, va fi reprezentata de cererea mai scazuta, din Germania mai ales, in industriile traditioanale, precum industria auto, de exemplu care anunta regrese importante pentru 2013. Comenzile cate firmele romanesti care sunt conectate la aceste industrii vor avea de suferit, ceea ce va impacta destul de semnificativ piata locala, in sens negativ, mai ales din perspectiva locurilor de munca si a consumului.

2. O a doua tendinta pe care o vad, cu impact mult mai dramatic in perceptia jucatorilor din piata, este constituita de cresterea nivelului de initiativa a organismelor statului, prin reglementare si taxare in varii industrii, ridicand astfel nivelul birocratic de angajare a statului in economia reala, cu posibile constrangeri a unor grade de libertate economica la nivelul antreprenorilor. Sub presiunea conjugata a Bruxel-ului si a autoritatilor centrale vor fi probabil afectate lanturi intregi ale economiei gri (cum cum de exemplu sunt cele legate de produse alimentare de import – legume-fructe), prin destructurarea unora si aparitia altora, cu impact dramatic asupra locurilor de munca cel putin pe termen scurt.
Privatizarile care vor fi efectuate sub presiunea intelegerilor cu organismele internationale de finantare pot crea oportunitati prin schimbarea ecosistemului traditional de parteneri al companiilor nou privatizate. Disponibilizarile rezultate din restructurarea acestora, care nu poate intarzia prea mult, vor genera o presiune suplimentara pe bugetele de ajutor social si speranta de consum.

3. A treia tendinta semnificativa mi se pare degradarea, sau cel putin lipsa de progres, in accesarea fondurilor europene pe baza unor proiecte cu adevarat fezabile si transparente, in conformitate cu reglementarile europene. Tendinta o vad accentuata din perspectiva interpunerii birocratice ale statului in acest process, cu conotatiile de lipsa de eficienta si posibile acte de coruptie ce decurg implicit din aceasta pozitie.

Pe dimensiunea europeana focusul pe gradul de absorbtie a fondurilor UE va fi in continuare constanta modului in care statul va intelege sa participe in zona administratiilor locale si a micilor intreprinderi, chiar daca surpriza aproape fatidica a stoparii rambursarilor din toamna anului trecut a lasat multe victime in urma. Probabil lectia UE care vrea sa faca finantare prin proiecte pentru a obtine avantaje economice de competitivitate sau socio-culturale, si nu ca important este sa faci proiecte pentru a obtine finantare, si vezi tu dupa aceea cum cheltui banii, nu va fi invatata prea curand, pastrandu-ne astfel libertatea de a gresi in acelasi fel si in 2013.

Aboneaza-te la newsletter